sâmbătă, 10 septembrie 2011

Biluta albastra

 Simt ca trebuie sa astern pe albul blogului  cuvinte care sa  aduca aminte. Odata descatusate in virtual  cine stie cita vreme vor dainui.
  
     Dupa decembrie 1989 o multime de predicatori crestini , plini de curiozitate , au poposit pe meleagurile noastre .Unii ca sa   viziteze  pe cei de dincolo de cortina de fier , altii ca sa converteasca , altii ca sa vada " Gradina Maicii Domnului " - asa cum mai este cunoscuta tara noastra  pe tarimurile apusene.
Umpleau  citeodata stadioane - asa cum s-a intimplat de citeva ori si in Iasi.. Cuvintele lor sunt cu ecou si oricit de critic sunt trebuie sa recunosc ca lasa ceva in sufletul fiecaruia.
La un  eveniment de acest gen  dar intr-un cadru mult mai restrins un predicator spunea ca daruirea intregii vieti a crestinului Domnului de multe ori este frinata datorita unui "  ceva "." Ceva " care ne tine legati  atit de tainic , de puternic , de ascuns . Predicatorul a numit acel ceva " biluta albastra" .Precum spune  Blaga soarele  a carui lumina impiedica sa vedem infinitele stele.
  La sfirsitul cuvantarii a cerut fiecaruia sa puna , la plecare ,  in cutia de pe masa de la care predicase " biluta albastra ".
 Nu stiu citi au pus si ce anume au lasat in cutie. Dar una din doamnele din sala a scos din poseta  o bila peste care se vedea ca trecusera ani , scorojita , de plastic vechi . De culoare albastra. Peste ani am aflat ca era una din bilele de la  landoul meu de copil.
Iar acea doamna era mama mea.


Povestea am aflat-o in urma cu aproape 40 de zile . La plecarea  mamei .

marți, 17 mai 2011

Urbane adaptari

Lucrez intr-un mediu plin cu cabluri de toate felurile de la cupru la fibre optice . La etajul al treilea . O pereche de turturele imi mai atrage din cind in cind privirea catre fereastra .
Astazi dimineata am descoperit motivul agitatiei lor. Constructie facuta de harnicii vecini zburatori cu ceea ce au gasit prin preajma...

miercuri, 9 februarie 2011

Adrian Berinde - Poveste cu aripi

Acorduri rupte din timpuri trecute tesute cu ecouri din Pink Floyd ... Da ,nu exagerez prea mult . Cu siguranta ca inregistrarea de studio este si mai buna , abia astept sa gasesc albumul in Iasi .Pina atunci doar o " furaciune " de pe net
video

"Norii ce m-au dus
Tie nu ti-au spus, ca vine
Ziua in care cad,
Sa ma simti cum ard, din tine.

I-am crezut ca merg
Si ca ma petrec, spre soare.
Dar m-au pacalit,
M-au innebunit, ca doare...

Si daca vreodata
Nu mai stralucim
Sau nu mai vorbim,
Sa fie de vina
Umbra mea .

Iar pe cand ploua
Cald pe fata ta,
Ce bine. In necunoscut
Iarasi ne-am pierdut,
Straine! "

Gindul nastrusnic al zilei ce trece e legat de rezonanta. Gabi il stie deja dar vi-l spun si voua .Suntem cu totii unde , cu frecvente diverse in interiorul corpului nostru dar rezultanta lor tot unda ramine. Atunci cind ne miscam frecventa undei fata de un referential fix se modifica , un fel de efect Doppler . Daca in acest timp frecventa noastra se apropie de frecventa proprie de rezonanta a Pamintului ( frecventa Schumann parca = 7,8 Hz ) este posibil sa intram in rezonanta cu el . Undele theta au tot frecventa in aceasta gama.Intimplator?
Chinezii cunosc Qi-ul de mii de ani ... Deci puneti-l in miscare.

miercuri, 2 februarie 2011

Adrian Berinde - Azil


Merita sa-l asculti . Exceptional album , lansat pe 27 ianuarie . Ce mai potoleste setea si foamea de arta adevarata...

"N-ai unde sa zbori , unde sa te-ascunzi...
Soarele imi soptea umbrit
- Zboara cit mai sus , de poti ,
Nu te voi topi , dar te voi simti ,
Pin-oi asfinti...

De pe masa de sticla
Imi ghiceste-o furnica
Ca lumea e mica.
Prin ochi ma furnica...

Toate stelele mele
Ce se joaca-ntre ele
Ma ard in lumina:
-Furnica-i de vina! "




luni, 24 ianuarie 2011

24 ianuarie


Eh , sunt in a patra zi de regim Oshawa .Primele 2 zile au fost pline de rabufniri violente de dureri de cap , nervi , lipsa de concentrare .Si multe pofte -culinare in marea lor majoritate .
In fiecare seara am urmarit cite un episod din "Flashforward" . Interesant , captivant la inceput , dar din ce in ce mai comercial mai apoi.
Serviciul... bla , bla , bla , treburi care trebuie facute si ma enervez cind trebuie sa recunosc ca altii au idei mai bune . Ca de obicei cedez si fac asa cum vor ei ( doar nu-s la mine acasa ). Intrarea cu senzor de amprenta e un mare fis . Dupa doua baterii de teste terminate cu succes , peste 10 minute nu recunostea amprenta .
Partea buna e ca atunci cind am treaba uit de bucate :) .
Azi e ziua lui Cotzi . In urma cu 26 de ani eram cu ea si citeva alte fete frumoase . Nu-mi mai aduc aminte decit ca eram indragostit de Daniela. Acum inteleg din ce in ce mai bine poemul lui Nichita :


"Te-ai făcut subţire şi prelung,
şi un sentiment ciudat te doare,
şi eşti mândru, şi ţi-l porţi pe umăr
ca pe-un şoim de vânătoare.

................................

Şi trec ani, şi şoimul zvelt
de pe umăr nu-l mai lepezi,
doar secundele din el
bat din ce în ce mai repezi. "


Si cit de repede bat secundele ....Doamne , cit de repede...





miercuri, 19 ianuarie 2011

Piramida lui Maslow ... Hmmm , de ce tocmai piramida si nu un dreptunghi ?Trebuie sa fie ceva legat de numarul celor care constituie nivelele piramidei. Foarte multi la baza ( acolo , da , care au nevoie de mincare , haine ,casa ) .Apoi din acestia o parte care fac trecerea ( saltul? ) la nivelul urmator , dupa ce indeplinesc cerintele primei baze . Un numar mai mic ... Vei spune ca acest lucru e evident.Dar te-ai gindit ca in virf e doar un singur punct ? Si te-ai gindit ca reprezentarea primordiala A Celui Unic este punctul ? De ce steaua lui David e construita din sectiunile a doua piramide intersectate , una cu baza pe Pamint iar cealalta cu baza in Cer ? Si care este centrul de greutate al stelei ?Si cum se obtine matematic?
Poate mai stii din liceu ca integrala unei functii e o arie , integrala dubla a functiei e un volum iar integrala tripla e centru de greutate.
Poate ca te gindesti si la piramida masonica. Daca ai uitat-o cauta o bancnota de un dolar si priveste pe spatele ei .
Si poate acum cind citesti aceste rinduri te gindesti la www.blogger.com. Da , corect e cu . dupa com. Cine a gindit radacina Internetului nu e nicicum modest . Oare unde se afla in piramida lui Maslow ? Tu unde te afli catarat? Eu , prietene, sunt in marea masa a bazei , si inca ma gindesc la pustnicii care au gasit calea catre virf , o alta decit cea evidenta . O cautam impreuna ?

Mozaic

duminică, 16 ianuarie 2011

16 ianuarie 2011


Mai mult incerc sa transform blogul intr-un jurnal . Electronic , cum altfel ?
Egoul pare ca e nemultumit ca nu e nimeni care sa citeasca rindurile astea. Na , am sa le citesc eu din cind in cind. Si am sa pun aici si niste idei ca sa nu le uit.









Prima idee , veche de o saptamina deja :
primele amintiri pe care le avem - fiecare din noi - sunt legate de momentul in care am inceput sa vorbim ? Altfel spus cei ce vorbesc mai devreme au amintiri mai timpurii decit cei ce vorbesc mai tirziu ? Gradientul de expansionare a propriei constiinte este reflectat de cit de timpuriu vorbim ?

A doua idee , materialista :
ce-ar fi daca as pune pe blog toate cartile din biblioteca pe care vreau sa le dau ? Copiii si asa nu le citesc , de recitit nu cred ca as mai avea cum - carti citite in 36 de ani ...
Sunt citeva sute ... Si ca egoul sa fie incintat -prima carte citita de la prima la ultima pagina- " Toate pinzele sus " Radu Tudoran - pe vremea cind aveam 8 ani si jumatate .


A treia idee , ceva mai veche .
Suntem copaci cu sufletul . Odata cu trecerea in pamint ai dragilor nostri dragi ni se afunda radacinile mai adinc , odata cu iubirile copiilor nostri ramurile noastre cuprind mai larg Cerul .


A patra idee - tramvaiul vietii. Intr-o dimineata am plecat pe jos impreuna cu Victor -fiul meu. El la liceu , eu la servici . Bani aveam de un bilet de tramvai. I-am dat banii , el a traversat strada sa-si ia bilet , eu am continuat drumul pe jos. Tramvaiul m-a depasit dupa un timp. Victor era in spate si privea inainte. Nu cred ca m-a vazut . L-am petrecut cu privirea. Poate ca odata si bunicul lui Victor facuse la fel doar ca atunci in tramvai eram eu. O lacrima s-a prelins pe obraz si a cazut pe tulpina unui tei din Copou.